Gesture

Astazi a plouat. Nu am inteles niciodata cum o simpla ploaie ma poate face sa-mi pierd tot cheful de a avea chef.
Am hotarat sa ies putin pe afara dupa ce s-a oprit din turnat. Asa ca am ajuns sa ma plimb prin parc si un mic amanunt - pe care cred ca nu l-a mai observat altcineva - mi-a schimbat radical starea de spirit. O doamna care mergea pe langa marginea aleii s-a oprit la cativa centimetri de a calca un mic melc cotobelc, s-a aplecat, l-a cules de pe jos si l-a asezat cu grija pe iarba, departe de picioarele trecatorilor care l-ar fi putut strivi.
Am fost suprinsa de faptul ca un simplu gest, care ar trebui sa fie un lucru normal dar, din pacate, nu este pentru omul modern si grabit din zilele noastre, a reusit sa-mi faca ziua mult mai senina. Mi-am dat seama ca rar alocam cateva secunde din timpul nostru pretios pentru a ajuta o alta fiinta - cat de mica...si m-am intristat din nou...